Cetatea dacică Costeşti-Cetăţuie

Cetatea de la Costeşti a fost folosită ca reşedinţă pentru regii geto-daci. Amplasată la intrarea în valea apei Grădiştea, centrul de la Costeşti a constituit principalul avanpost al capitalei dacice de la Grădiştea Muncelului

Fortificaţia cetăţii este alcătuită dintr-un val de pământ cu palisadă, lat la bază de cca. 6 - 8 m şi cu o înălţime de 2 - 2,50 m, care ocrotea partea superioară a dealului, platoul şi terasele.

 În partea de S-V, fortificaţia era întărită de un zid masiv, dotat cu turnuri, format din blocuri de piatră fasonată pe feţele exterioare, conectate între ele cu ajutorul unor bârne de lemn, interiorul fiind umplut cu pietre şi pământ, tip de zid apărător dacic numit murus dacicus. Zidul era lat de 3 m.

La aceste întărituri se mai adaugă şi o dublă palisadă care delimita platoul şi două turnuri de pază amplasate pe coasta nordică, un al 3-lea turn cu aceleaşi funcţii fiind găsit pe latura estică.

Pe platou se află ruinele a două turnuri-locuinţă, înălţate având la bază temelii de piatră şi în partea superioară cărămizi.

O scară somptuoasă, din piatră cu diferite forme, lată de 3 m, făcea legătura cu unul dintre aceste turnuri. Pe laturi scara avea jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în faţă cu o poartă de lemn.

 Pe terasele care delimitau platoul au fost înălţate sanctuarele cetăţii, ale căror resturi constau din şiruri de discuri de piatră de calcar, apropiate celor de la Grădiştea Muncelului - Sarmizegetusa Regia.

Cetatea dacică de la Costeşti-Cetăţuie este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.