marți, 30 octombrie 2012

Cheile Zănoagei Mari



Cheile Zănoagei, extinse pe o lungime de 2 km între bazinetul Bolboci şi bazinetul Scropoasa sunt unele dintre cele mai spectaculoase chei din Munţii Bucegi. Sunt delimitate două sectoare: Cheile Mari şi Cheile Mici ale Zănoagei străbătute de valea Ialomiţei. 




Accesul la chei se face de la cabana Scropoasa, de unde porneste o poteca. Cheile Zanoagei au o lungime de un kilometru, iar rezervatia din care fac parte se intinde pe nu mai putin de 150 de hectare. Peretii verticali ai cheilor ating o inaltime maxima de 200 de metri si sunt pereti calcarosi. Peisajul impresionant este completat de raul Ialomita, a carui apa formeaza multe cascade frumoase, de dimensiuni variate.




 Pe teritoriul rezervatiei naturale din care fac parte si Cheile Zanoagei se afla mai multe specii de plante, care sunt protejate de lege. De la Cheile Zanoagei se pot organiza mai multe trasee, mai ales ca zona ofera cateva puncte turistice foarte interesante.
 

vineri, 28 septembrie 2012

Cetatea dacică "Feţele Albe"


 Aşezarea de la Feţele Albe se află pe coasta de sud, a dealului Muncelului, despărţită fiind printr-o vale îngustă de înălţimea pe care se păstrează ruinele Sarmizegetusei Regia.

 Ea face parte din categoria aşezărilor de munte dacice, fiind ridicată pe terase protejate de ziduri din blocuri de calcar, construite în tehnica specifică tuturor fortificaţiilor dacice din munţii Orăştiei.

Aşezarea a fost distrusă în urma unui incendiu ce a avut loc în timpul luptelor desfăşurate în timpul celui de-al doilea război purtat de armatele romane (105-106 d.H.), care a pus capăt existenţei statului dac liber.

joi, 30 august 2012

Farul genovez din Constanţa

 Farul genovez din Constanţa este ridicat pe faleza oraşului. Construcţia a fost realizată în jurul anului 1300. 
 Era perioada când navele genoveze asigurau transportul diverselor mărfuri pe mare. Astfel de faruri au fost ridicate şi în alte oraşe de pe ţarmul Mării Negre din care putem aminti farul genovez din Sulina sau pe cel din Mangalia.
 Farul genovez din Constanţa, distrus de vreme şi intemperii, a fost restaurat între anii 1858 şi 1860. Restaurarea a fost încredinţată inginerului francez, de origine armeană, Artin Aslan.
La bază, soclul farului este un patrulater. Din acesta se înalţă construcţia propriu-zisă, de formă octogonală, ce se termină cu o platformă ce depăşeşte turnul şi este susţinută de mici contraforţi. Pe această platformă este amplasată o încăpere metalică, cu geamuri de jur împrejur, acoperită cu o cupolă metalică rotundă. Lumina farului era statică (farul nu era rotativ) dar reprezenta un punct de reper luminos pentru marinarii aflaţi în larg. Farul a funcţionat până în anul 1913. În anul 1948 a fost restaurat încă o dată şi de atunci constituie o atracţie turistică. Farul, cu o înălţime de 8 m.

vineri, 27 iulie 2012

Podul lui Traian de la Drobeta Turnu Severin

Podul lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 şi primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porţile de Fier, în apropiere de oraşul Drobeta-Turnu Severin. Pentru mai mult de o sută de ani a fost cel mai lung pod construit vreodată.
Era lung de 1.135 m (albia Dunarii măsura în acea zonă aprox. 800 m), lat de 14,55 m şi înalt de 19 m (de la nivelul apei).
 La capete a fost construit câte un castru păzit de soldaţi, din care relicve se văd şi azi pe ambele maluri ale Dunării. Podul era susţinut de 20 de piloni construiţi din blocuri de piatră, cărămidă, mortar şi ciment "pozzolana" rezistent la apă (adus din zona vulcanului Vezuviu).
Podul a fost funcţional până prin 271-272 când a fost distrus de împăratul Aurelian care a retras trupele imperiale din Dacia. 20 de piloni au fost vizibili în anul 1856 când Dunărea a atins un record de debit scăzut.
În 1906 Comisia internaţională a Dunării a decis să distrugă 2 piloni pentru că obstrucţionau navigaţia. În 1932, mai existau sub apă 16 piloni. În prezent mai există 12 piloni restul fiind probabil duşi de ape.

marți, 17 iulie 2012

Muzeul Satului Bănăţean - Timişoara

 Muzeul Satului Banatean este singurul muzeu cu profil etnografic din Romania care cuprinde centru civic al satului, format din Primarie, Biserica, Scoala, Casa Nationala (cu destinatie culturala) si Birt, in care se desfasoara majoritatea activitatilor cultural-educative si stiintifice.
 Alaturi de Casa Nationala, s-a amenajat o scena in aer liber unde, in perioada estivala, se desfasoara in fiecare duminica "hora satului" precedata de spectacole etno-folclorice.
 Acestui ansamblu extraordinar de monumente romanesti li se adauga gospodariile si monumentele apartinand minoritatilor nationale ilustrand identitatea culturala a fiecareia.
 In anul 2002 s-a dat in folosinta o casa cu doua incaperi construita de Asociatia fostilor deportati in Baragan pentru a ilustra tipul de constructii ridicat in Campia Baraganului de deportatii banateni din vara anului 1951.
 Muzeul Satului Banatean pune la dispozitia vizitatorilor numeroase servicii: ghidaj specializat, stand de obiecte de arta populara, spectacole si festivaluri etnofolclorice, expozitii temporare si targuri de mesteri populari, devenind locul preferat de agrement al timisorenilor in perioada estivala.