luni, 3 octombrie 2011

Chilia lui Daniil Sihastrul - PUTNA, Suceava

Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna (județul Suceava). După cum spune tradiția, el a săpat cu dalta într-o stâncă înălțată deasupra văii Vițăului un paraclis, iar dedesubt se află un alt loc scobit în piatră, care îi slujea drept chilie.
Paraclisul are trei despărțituri (pronaos, naos și altar), o lungime de 9.25 metri și o înălțime de 2 metri. Între naos și altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate.
Tradiția spune că sihastrul Daniil a viețuit în aceste locuri timp de 20 de ani. Vestea despre acest evlavios sihastru s-a răspândit repede, iar Daniil a început să fie căutat de o mulțime de credincioși cărora le citea rugăciuni pentru izbăvirea de boli și suferințe, precum și de monahi ori pustnici din întreaga Moldovă care-i cereau îndemnuri și sfaturi duhovnicești.
În prezent, Chilia lui Daniil Sihastrul a deveniut un loc de pelerinaj, aici venind anual mii de turiști din țară și din străinătate


miercuri, 21 septembrie 2011

Cheile Sohodolului - RUNCU - Gorj

Cheile Sohodolului se întind pe aproximativ 10 km în interiorul Munţilor Vîlcan şi au aspectul unui canion săpat în stîncă.
Apa este arhitecta frumuseţilor pe care le vezi în jur.  Formaţiunile de roci care au aspectul unui inel, sunt creaţia vîntului.
De fapt, Inelul pare că se aseamănă cu o fereastră prin care se poate vedea cerul decupat în mod artistic.
Tot aici găseşti şi alte sculpturi în piatră. Dintre acestea Steiul, Cuptorul şi Nările se lasă cel mai uşor cercetate de către ochiul turiştilor.
Trebuie să fii foarte norocos ca să găseşti Peştera Popii deoarece nu există nici un indicator care să semnaleze existenţa acesteia. Şi totuşi, aici au fost descoperite picturi rupestre care reprezintă siluete antropomorfe stilizate, de culoare neagră.
Zona este şi rezervaţie floristică, dacă mergi la primăvara în Cheile Sohodolului, este imposibil să nu găseşti măcar una dintre cele 300 de specii de plante specifice acestor locuri.
De asemenea, în acelaşi anotimp, este posibil să te întâlneşti cu vipere cu corn şi chiar cu scorpioni.
Aceste chei le găseşti la aproximativ 15 km de Tîrgu–Jiu. De pe ruta principală a drumului naţional DN 67, vei observa o ramificaţie care te duce pînă sus.
Drumul este bine amenajat şi poate fi parcurs cu maşina, cu bicicleta sau cu piciorul. Asigură-te, însă, că ai plămîni buni pentru că vei urca abrut pînă să ajungi în "canionul" Gorjului.
O altă modalitate de a ajunge aici este drumul european E79 dintre Tîrgu–Jiu şi Deva, după care este nevoie să găseşti drumul 67D, iar mai apoi, vei urma un drumul forestier.

joi, 15 septembrie 2011

Zimbrii - BUCŞANI, Dîmboviţa

Cunoscut sub denumirea populară Zimbru şi sub numele ştiinţific Bison Bonasus Bonasus este un mamifer rumegător.
Zimbrul are corp masiv şi puternic atingînd la maturitate o greutate de 800-1000 kg, la mascul şi 500-700 kg la femelă, înalţimea la greabăn ajunge la 2,2 m iar lungimea trunchi+cap este în medie de 280 cm.
Zimbrul e animal sociabil, părînd a fi un animal paşnic în relaţia cu omul şi tolerant cu alte animale. Dar poate fi surprins şi cu ieşiri agresive imprevizibile, dovedind agilitate şi mare sprinteneală în ciuda masivităţii corporale.
În timpul sezonului de vegetaţie, în cadrul rezervaţiei se pot întîlni 2-3 cîrduri (8-12 exemplare în cîrd) formate din femele mature, viţei masculi şi femele cu vîrste sub 3 ani şi unul cel mult doi masculi conducători de cîrd.
Masculii maturi, puternici se întîlnesc izolaţi, trăind singuratici, cu mişcări greoaie dar sigure, dau impresia de putere, de şefi ai rezervaţiei.
"Zimbrăria Neagra'' din cadrul Ocolului silvic Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, este situată la mai puţin de 100 de km de Bucureşti şi la 30 de km de Tîrgovişte şi Ploieşti
În Rezervaţia Neagra sunt acum 35 de zimbri, 16 masculi şi 19 femele, ce trăiesc pe 162 de hectare de pădure. Toate cele 36 de animale au fost botezate cu nume care încep cu "RO".
La sfîrşitul anului 2009, zimbrăria s-a îmbogăţit cu patru noi exemplare. Născut în iunie 1986, Rociu este cel mai vîrstnic zimbru. Alţi zimbri poartă nume ca: Rococo, Rotunda, Rogojan, Romario, Roberta şi chiar "Robokap".
Zimbrăria Neagra s-a înfiinţat în 1983, cu scopul adaptării speciei în zona geo-climatică de cîmpie înaltă a acestui animal. În 1983, au fost aduşi la Bucşani 18 zimbrii din ţară, dar şi cîteva exemplare din străinătate.
După 1995, scopul zimbrăriei noastre a fost de înmulţire şi transfer al zimbrilor către celelalte rezervaţii.
Biletul de intrare în rezervaţie este de doar 3 lei, iar cea mai bună oră de vizită este dimineaţa, pe la ora 10, când zimbrii vin să mănînce suplimentele de hrană.





luni, 12 septembrie 2011

Mânăstirea Arbore - ARBORE - Suceava

Mânăstirea Arbore construită în anul 1502 în satul Arbore de către hatmanul Luca Arbore.
Este un lăcaş boieresc, absenţa turlelor indicând acest fapt.
Înfăţişarea construcţiei este accentuată prin prelungirea în exterior a zidurilor laterale legate printr-un arc semicircular şi unirea lor la partea superioară prin arcadă, obţinându-se astfel un spaţiu semi-deschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească.
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

marți, 6 septembrie 2011

Acele Morarului - BUSTENI, Prahova

Muntele Morarul face parte din culmile nordice ale Bucegilor.
Aceasta culme porneşte din vîrful Omu spre est, fiind mărginită la sud de Valea Cerbului către muntele Coştila, iar la nord de Valea Morarului, către muntele Bucşoiul.
Capătul estic al culmii este accidentat, formînd Colţii Morarului, unde de la est la vest recunoaştem Colţul de Sus, Degetul Prelungit (sau Acul Crucii), Degetul Roşu şi Acul Mare.
De multe ori se confundă denumirile, deoarece în realitate se văd cinci ace. Patru ascuţite şi unul mai plat, Acul Mare.
Această încurcătură o face Acul Crucii, care este crăpat, şi astfel formează două ace mai mici.
Între colţi se adîncesc pe rînd, tot de la vest la est, Strunga Acului de Sus, Strunga Degetelor şi Strunga Acului Mare.
Mai jos de Colţii Morarului, o altă formaţiune stîncoasă atrage atenţia: Mănuşa Morarului.



joi, 1 septembrie 2011

Tropaeum Traiani - ADAMCLISI - Constanta

Monumentul (Tropaeum Traiani) de la Adamclisi a fost construit în cinstea împăratului Traian între anii 106-109, din piatră brută şi înconjurat la bază de o platformă circulară cu 7 trepte din piatră.
Nucleul era acoperit cu blocuri de piatră continuându-se cu un rând de 54 de metope (49 în prezent) realizate în basorelief cu scene din luptele cu geto-dacii.
Deasupra nucleului se înalţă un acoperiş în formă de trunchi de con acoperit de solzi de piatră precum şi de un soclu hexagonal înalt de 6 m care susţine  trofeul  propriu-zis: un trup în armură clasică şi cu armele de luptă.