joi, 22 martie 2012

Închisoarea Doftana

Doftana este numele unei celebre închisori din România, situată în localitatea Telega, judeţul Prahova. Închisoarea Doftana a fost ridicata în anul 1895, din ordinul Regelui Carol I.
 Puscaria este singura din Romania amenajata dupa modelul belgian, cladirea avand mai multe aripi, iar fiecare corp este prevazut cu o curte interioara.
 Poveştile locale spun că în 1894, Regele Carol I a vrut să‑şi construiască o reşedinţă de vară, un castel. I s‑ar fi recomandat zona Telega deoarece, pe lângă condiţiile ambientale, dealuri line, păduri întinse şi apa Doftanei, există şi o climă stabilă, cu aer curat şi băi termale.
 Iniţial, Carol I a vrut să‑şi construiască reşedinţa aici, dar cum calul său şi‑a rupt piciorul, a renunţat, crezând că e semn rău.
În timp ce căuta un alt loc de construcţie, pe teritoriul comunei Telega, i‑ar fi ieşit în faţă fata unui sătean care i s‑a plâns că fusese violată de ocnaşii de la minele de sare din zonă. Impresionat de cele auzite, regele a dat dispoziţie ca toţi ocnaşii să fie duşi la închisoare şi să se construiască pentru ei un penitenciar, din care să nu poată evada.
De altfel, Penitenciarul Doftana chiar a avut renumele de „Bastilia“, fiindcă din 1897 şi până la desfiinţarea ei, la 1940, nimeni nu a reuşit să evadeze.
Ridicat pe un platou solid, în apropierea şoselei ce uneşte Telega de Câmpina, Muzeul Penitenciar Doftana se află la capătul unei uliţe, la aproximativ un kilometru de râul căruia îi poartă numele.
 Inchisoarea a fost construită cu cinci aripi, fiecare avănd propria curte interioară. Una dintre ele, numită zona H, a fost făcută pentru tortură, şi aici erau incarceraţi cei mai periculoşi dintre toţi deţinuţii. Dacă in celelalte aripi existau paturi şi mese, in zona H nu erau decăt o ţeavă metalică, de care erau legaţi oamenii in zeghe, şi un butoi pentru necesităţi in mijlocul celulei.
În total, închisoarea avea 365 de celule, de aceea se spunea „ziua şi celula“. Înghesuite într‑un spaţiu de doi pe doi metri, reci, întunecoase, încăperile aveau menirea de a dizolva din mintea celor închişi orice urmă de răzvrătire politică.
Celula lui Ceauşescu se află undeva pe la mijlocul coridorului. Cu mucegai pe la colţuri, cu uşa ieşită din balamale, nu se diferenţiază cu nimic faţă de celelalte.
 După ce, timp de 43 de ani, catastrofalul cutremur din 1940 a curmat însăşi menirea penitenciarului. Puternic avariat, a fost închis între anii 1940‑1950. Refăcut la ordinul conducerii de partid şi de stat, a devenit, în 1950, monument istoric, numindu‑se Muzeul Penitenciar Doftana.
 În timpul „Epocii de aur“ a fost loc de pelerinaj al comuniştilor şi cadru de festivităţi pentru organizaţiile de pionieri la înmânarea cravatei roşii şi a depunerii jurământului.
 In 1990, Ministerul de Interne a solicitat Consiliului Local Telega concesionarea inchisorii, pentru a o transforma intr-o arhiva, insa autoritatile locale au refuzat. După 1990, din lipsa fondurilor, acesta a fost părăsit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu