Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei
romane, s-a ridicat la poalele Muntilor Retezat, în partea de sud-vest a
Tarii Hategului de astazi.
Colonia a fost întemeiata în primii ani dupa cucerirea Daciei, acest
moment fiind marcat si prin baterea unei monede (sestertius) emisa de
Roma, din ordinul Senatului, dedicata „celui mai bun principe”,
împaratul Traian.
Capitala, al carei territorium se întindea de la Tibiscum la Micia, se
putea dezvolta în liniste, aparata fiind de castrele Tibiscum, Voislova,
Micia si Bumbesti.
Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare si facea legatura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum.
Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare si facea legatura cu extremul nord al provinciei, la Porolissum.
Orasul antic închidea o suprafata înconjurata de ziduri de aproximativ
32 ha. În inima orasului se intersectau cele doua drumuri principale,
cardo maximus orientat nord-sud si decumanus maximus orientat est-vest,
la întretaierea carora se afla principala constructie publica – Forul.
Dincolo de zidurile orasului pe o mare întindere, erau situate casele (villae), ateliere mestesugaresti (caramidari, sticlari,…), temple si alte constructii publice sau private. Tot în afara zidurilor se gaseau si cimitirele orasului (sepulcreta), la est si la vest de incinta. Populatia se putea ridica la 25.000-30.000 de oameni.
Dincolo de zidurile orasului pe o mare întindere, erau situate casele (villae), ateliere mestesugaresti (caramidari, sticlari,…), temple si alte constructii publice sau private. Tot în afara zidurilor se gaseau si cimitirele orasului (sepulcreta), la est si la vest de incinta. Populatia se putea ridica la 25.000-30.000 de oameni.
Forul, cu o intrare monumentala, era centrul civic si
politico-administrativ. Cuprindea o piata publica, o basilica, un
tribunal, podiumul pe care stateau judecatorii si sub care a fost
amenajat carcer, închisoarea. Pe latura basilicii se aflau mai multe
încaperi ce constituiau birouri, precum si sedii ale diferitelor
asociatii si corporatii, cum ar fi colegiul augustalilor. Pe centrul
laturii era amplasata curia, sala de sedinte a consiliului local. Sub ea
se deschid doua încaperi subterane boltite, care erau camerele de
tezaur ale orasului. Imediat în dreapta ei se gaseste un amplu pasaj
spre cel de al doilea for, care a fost ridicat mai târziu si care
constituia centrul religios al Sarmizegetusei.
(www.hunedoara.djc.ro)