Biserica DENSUŞ - Hunedoara

Despre Biserica din Densuş nimeni nu poate spune cu certitudine când a fost ridicată. Unii spun că ar fi fost ridicată pe ruinele unui edicifiu pre-creştin din Dacia, mulţi spun că biserica a fost mai întâi un mausoleu închinat generalului Longinus Maximus, ucis de daci. Zidurile bisericii au fost construite din cărămizi cu inscripţii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmură, coloane şi statui luate din Ulpia Traiana Sarmisegetuza.

Peştera POLOVRAGI - Gorj

Pestera Polovragi - (în Cheile Olteţului), este una dintre cele mai lungi peşteri din România, explorarea ei nu a fost încă finalizată, galeriile fosile sau active formează un adevărat labirint, atractiv atât pentru simplul vizitator cât şi pentru speologul experimentat.

Peştera este electrificată, are un circuit vizitabil accesibil tuturor, (cu  800 de metri de galerie vizitabilă din cei peste 10 kilometri cartaţi) este deschisă tot timpul anului şi este deservită de ghizi.



TROVANŢII - Rezervaţia geologică Costeşti - Vâlcea

Legendele vorbesc despre nişte pietre ciudate care, pe înserat, ascunse de ochii curioşi ai oamenilor, vorbesc, şoptesc, se mişcă... Sunt zvonuri că ar fi ouă ale unor creaturi dispărute, precum dinozaurii, sau că înşişi oamenii le-au sculptat. Se spune că ar fi încărcaţi cu energie pozitivă sau că ar creşte de fiecare dată după ploaie.

Aceste forme, adesea bizare, iau înfăţişări dintre cele mai diferite: de la balauri încolăciţi într-un somn adânc, la spinări ondulate lenevind în soare, carapace de broaşte ţestoase şi capete de berbeci cu coarne inelate. Adesea ai impresia că eşti într-o tabără de sculptură, dar te afli în atelierul celui mai iscusit meşter dintre toţi: Dumnezeu.

Povestea geologică a trovanţilor începe în urmă cu peste 7 milioane, când această zonă arăta cu totul atlfel decât o vedem astăzi: în nord-vestul acestei mări, care se umplea treptat cu sedimente, un vechi fluviu şi-a creat o deltă, pe locul unde se află astăzi Muzeul Trovanţilor din Costeşti. Ceea ce face ca aceste sedimente să fie speciale este că aici geologii au descoperit pentru prima dată aceşti „bulgări” de nisip şi pietriş, pe care i-au denumit trovanţi.

Pietrele care cresc...spun sătenii locurilor că ar fi aceşti trovanţi. Şi parţial au dreptate. Explicaţia ştiinţifică a geologilor este că trovanţii se formează doar în anumite condiţii: acolo unde există depozite de nisip şi pietriş cu porozitate ridicată şi când prin spaţiul mare dintre granule circulă apă cu substanţe minerale dizolvate.
Aceste substanţe, în timp, prin cristalizare, formează un fel de ciment care leagă granulele între ele în jurul unor nuclee iar aceastea continuă „să crească” căpătând diverse dimensiuni şi forme.

Acest proces continuă şi astăzi în interiorul muntelui de nisip şi pietriş de la Costeşti.

Trovanţii (concreţiunile grezoase) reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce îi conţin iar cimentarea neuniformă conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.

Concreţiunile sunt aglomerări punctuale de substanţă minerală, cu structură masivă sau concentrică, zonară, formate diagenetic prin creştere centrifugă. După acumulare, sedimentele clastice (depozitele nisipoase) îşi modifică organizarea internă graţie cauzelor mecanice, biotice şi mai ales chimice. În acest fel, prin structuri de cimentare selectivă şi difuzie iau naştere trovanţii (concreţiunile grezoase). Ei sunt caracterizaţi prin gradul de deschidere şi comunicare a spaţiului interstiţial (porozitatea şi permeabilitatea).

De lumea  trovanţilor se ocupă Asociaţia Kogayon, care administrează, la Costeşti, singurul muzeu din lume dedicat trovanţilor. Aici sunt expuse, în aer liber, pe o suprafaţă de un hectar, peste o sută de sculpturi ale naturii. Formaţiunile vâlcene se abat uşor de la regula generală: pe suprafaţa celor foarte mari „cresc”, parcă, pietre mai mici. Trovanţii de aici nu sunt însă singurii din ţară. Astfel de pietre se găsesc şi pe Dealul Feleacului (jud. Cluj), pe teritoriul satului Caşolt (Sibiu), în munţii Buzăului, dar şi în Hăşdat (Hunedoara).

Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti se află în Comuna Costeşti, judeţul Vâlcea (38 km de Rm. Vâlcea), la marginea Drumului Naţional 67 – Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea.

Accesul se face uşor, intrarea fiind chiar la marginea şoselei:

- pentru cei care vin din direcţia Râmnicu Vâlcea: se coboară Dealul Costeştilor 300 m de la indicatorul de intrare în localitate până la prima serpentină, în stânga căreia se află rezervaţia, iar în dreapta (peste drum) o parcare;

- pentru cei care vin din direcţia Tg. Jiu: se urcă Dealul Costeştilor 500 m de la intersecţia cu şoseaua care duce în stânga spre centrul comunei, Parcul Naţional Buila-Vânturariţa şi mănăstirile Bistriţa şi Arnota, până la prima serpentină, în dreapta căreia se află rezervaţia, iar în stânga (peste drum) o parcare (text:www.trovanti.ro)