Podul lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 şi primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porţile de Fier, în apropiere de oraşul Drobeta-Turnu Severin. Pentru mai mult de o sută de ani a fost cel mai lung pod construit vreodată.
Era lung de 1.135 m (albia Dunarii măsura în acea zonă aprox. 800 m), lat de 14,55 m şi înalt de 19 m (de la nivelul apei).
Era lung de 1.135 m (albia Dunarii măsura în acea zonă aprox. 800 m), lat de 14,55 m şi înalt de 19 m (de la nivelul apei).
La capete a fost construit câte un castru păzit de soldaţi, din care
relicve se văd şi azi pe ambele maluri ale Dunării. Podul era susţinut
de 20 de piloni construiţi din blocuri de piatră, cărămidă, mortar şi
ciment "pozzolana" rezistent la apă (adus din zona vulcanului Vezuviu).
Podul a fost funcţional până prin 271-272 când a fost distrus de împăratul Aurelian care a retras trupele imperiale din Dacia. 20 de piloni au fost vizibili în anul 1856 când Dunărea a atins un record de debit scăzut.
În 1906 Comisia internaţională a Dunării a decis să distrugă 2 piloni pentru că obstrucţionau navigaţia. În 1932, mai existau sub apă 16 piloni. În prezent mai există 12 piloni restul fiind probabil duşi de ape.
Interesante informatii. Intr-adevar sa construiesti asemenea pod la vremea aceea...era ceva munca.
RăspundețiȘtergere