Mausoleul Valea Mare - Pravăț (Mateiaș)

 Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Brașov, pe Dealul Mateiaș

Aici în zona Mateiașului, Grupul Nămăiești - condus de Generalul Traian Găiseanu - având în componență diviziile 22 și 12 Infanterie, a reușit să reziste unui inamic net superior echipat și mult mai bine pregătit, în perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916. Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor centrale spre Câmpia Română, dar datorita străpungerii frontului pe Jiu soldații celor 2 divizii au primit ordin să se retragă - neinvinși - pe 16/29 noiembrie 1916, spre Târgoviște

Clădirea este compusă din două corpuri: unul orizontal, osuarul, care în 31 de cripte adăpostește osemintele a peste 2.300 de militari români și unul vertical, de forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Mausoleul eroilor a fost extins prin construirea unei terase de paradă, a unor impozante scări de acces,sculptate una cate una cu o dalta si un ciocan ,timp de 4 ani, camere muzeale, un basorelief având 16 m lungime și 3,5 m înălțime. S-a construit și cupa din piatră de Albești în care arde o flacără veșnică în amintirea eroilor căzuți la Mateiaș.

"La Chilii" - Dobrota - Prahova

De la Ploiești mergem spre Urlați și mai departe spre Apostolache. După Urlati la aproximativ 15 km se i-a dreapta spre comuna Tătaru. Urmează o altă bifurcație, și tot spre dreapta spre Dobrota. Traversăm satul Dobrota pe drumul asfaltat. Pe partea dreapta în sensul de mers apar pereți stâncoși din calcar. Mergem mai departe, drumul se îngustează și urcă ușor până se termină asfaltul (aproximativ 5 km) unde după  ultima casă, drumul are aspectul unei alei și intră într-o pădure de foioase. Nu parcurgem prea mult, câteva sute de metri, până se termină asfaltul. Ajungem într-un loc deschis de unde se vede valea pe care vom continua să înaintăm de data asta fără mașină. Acolo unde se termină astfaltul este un mic pod.

În apropiere se află un izvor sulfuros care se varsă într-un mic lac. Locul este numit de unii localnici Baia și, spun ei, are proprietăți curative; vara multa lume vine aici și se îmbăiază în apa lacului, pentru diferite afecțiuni. 

De la terminarea asfaltului până la “Chilii” mai facem cam o jumătate de oră. Se ajunge lejer pe jos însă să nu fii plouat pentru că este foarte mult noroi.  Drumul intră din nou în pădure, dar pe o porțiune foarte scurtă. Imediat cum ieșim din pădure se observă câteva stânci înalte și interesante. După ce depășim prima stâncă și a doua stâncă, ne abatem spre dreapta, printre tufe de măceș și păducel, spre următoarea stâncă. Suntem la baza unui abrupt care are aspect de zid.

Pe perete se observă, o intrare și două geamuri în lateral (chilia) situate la aproximativ 4-5 metri deasupra unei brâne înguste. Urcăm pe această brână și numai cu echipament adecvat putem explora chilia în care cândva poate au locuit sihaștrii. Peste tot apar fosile, pietre cu scoici incorporate.

Coborâm înapoi spre pârâul Sărățelul, ajungem din nou la drumul pe care am urcat spre aceste locuri. De aici ne întoarcem în satul Dobrota.  

Muntele "Piatra Verde" Slanic Prahova

 Muntele Verde (Piatra Verde) - muntele e un tuf vulcanic, o roca rezultata

prin acumularea consolidarea in timp a cenusei provenite din eruptii vulcanice

geologic dispusa in straturi cu suprafete plane perfect dezvoltate,

mai precis tuf zeolitifer.

  In contact cu aerul si precipitatile,

culoarea rocii devine verde – maronie, de unde si numele formatiunii.

 Roca se folosea la fabricarea unui anumit tip de ciment sau ca piatra de ornament.

Din Slanic, se fac aprox 45 de minute (pe jos), sunt doar 3 km distanta din oras drumul fiind asfaltat

Muzeul "Casa Domneasca" Brebu

 La NE de Câmpina, pe un platou aşezat în stânga râului Doftana, se află comuna Brebu. Complexul arhitectural medieval Brebu compus din zidul de incintă, Turnul Clopotniţă, Biserica şi Casa Domnească, reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice din secolul XVII-lea din judeţul Prahova.

  Casa Domnească, are plan dreptunghiular şi ziduri groase, spaţiul de locuit format din opt încăperi, terasă prevăzută cu loggie şi foişor. Parterul amplasat deasupra celor doua pivniţe monumentale de la subsolul clădirii, este prevăzut cu stâlpi de susţinere şi arcade.

In secolele XIX si XX, artişti români de prestigiu au poposit în localitatea Brebu, atraşi fiind de pitorescul peisajului şi frumuseţea ctitoriei medievale, printre aceştia numărându-se Ştefan Luchian, Sava Henţia, Nicolae Grigorescu s.a. In încăperile Casei Domneşti, este organizata o interesantă expoziţie de artă şi istorie medievală.

 Se disting tipărituri laice şi ecleziastice reprezentative pentru cultura Ţării Româneşti din secolul al XVII-lea: Pravila de la Govora, 1640 - primul îndreptar de lege adresat mirenilor şi clericilor; Îndreptarea Legii – Târgovişte, 1652; Biblia de la Bucureşti din anul 1688, tipărită de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, în timpul domniei lui Şeban Cantacuzino; prima biblie tipărită în limba română cu caractere chirilice; de asemenea tipărituri editate de mitropoliţii Dosoftei şi Antim Ivireanu.

(sursa:http://www.histmuseumph.ro)